Bruxismul ( scrîșnitul din dinți)

Ce este bruxismul

Bruxismul este o afecțiune caracterizată prin scrâşnirea/frecarea dinţilor. Treptat, acest obicei poate duce la apariția durerilor de dinți sau la sensibilitate dentară și, în unele cazuri, chiar la tocirea dinților.

Există două tipuri de bruxism:

• Bruxism diurn – persoanele care au bruxism diurn pot să scrâșnească sau să își încleșteze dinții pe timpul zilei, fără să își dea seama;
• Bruxism nocturn – acesta este asociat și cu alte tulburări de somn, precum sforăit și apnee (opriri scurte ale respirației).

Atât bruxismul moderat, cât și cel sever trebuie tratat la timp, deoarece poate duce la apariția unor probleme dentare serioase și a altor complicații.

Cauzele bruxismului, factori de risc și posibile complicații

Deși cauzele bruxismului nu sunt încă foarte clare, există totuși câțiva factori genetici, fizici sau psihologici cu care este asociată această afecțiune:

• stres, anxietate, frustrări, furie;
• odihnă insuficientă;
• dezvoltarea disproporționată a oaselor maxilare;
• schimbarea dentiției temporare cu cea permanentă;
• tulburări de somn.

Factori de risc

Factorii care pot crește riscul de apariție a bruxismului sunt:

• un nivel ridicat de stres sau anxietate;
• vârsta – bruxismul este frecvent în rândul copiilor și poate să dispară până la adolescență;
• tipul de personalitate – persoanele care sunt competitive, agresive sau hiperactive au un risc crescut de apariție a bruxismului;
• ereditatea;
• există și cazuri în care bruxismul poate fi un simptom asociat cu probleme la nivelul nervilor și mușchilor faciali.

Posibile complicații

• deteriorarea dinților ( roaderea smalțului);
• dureri de cap;
• dureri faciale sau ale maxilarului;
• afecţiuni ale articulaţiei temporo-mandibulare.

Care sunt simptomele bruxismului

• scrâșnitul și încleștarea dinților – sunetul este atât de puternic încât te poate trezi din somn;
• dinții sunt măcinați și slăbiți;
• smalțul este deteriorat;
• sensibilitate dentară și dureri puternice ale dinților;
• dureri faciale, ale gâtului sau ale mandibulei;
• dureri de cap, în special în zona tâmplelor;
• slăbirea sau încordarea mușchilor mandibulei;
• tulburări de somn.

Este importantă vizita la medicul neurolog și stomatolog în cazul în care ai identificat simptomele menționate mai sus, în special în cazul în care persistă în timp și nu se ameliorează.

Cum este diagnosticat bruxismul

Bruxismul este diagnosticat în urma unui control efectuat de medicul  neurolog  sau stomatolog.

În cazul în care este vorba de bruxism, medicul Neurolog va încerca să stabilească o cauză exactă și dacă această afecțiune a apărut din cauza unei anxietății sau este asociată cu tulburări de somn. Pe lângă aceste informații, medicul  Stomatolg va efectua și o examinare dentară, pentru a determina dacă există o sensibilitate crescută la nivelul mușchilor mandibulei sau dacă sunt semne ale uzurii dentare.

Cum este tratat bruxismul

• Bruxismul la copii poate să treacă pe măsură ce înaintează în vârstă, fără să fie nevoie de tratament.
• Medicul Neurolog trebuie să identifice cauza care a dus la apariția bruxismului, pentru a recomanda un tratament corespunzător.  De exemplu : dacă este vorba de anxietate, atunci este necesară indicarea unui tratament anxiolitic ( eliminarea fricii, stării de panică, alte tulburări psiho-emoționale).
• Medicul Stomatolog după examinarea dentară poate sugera unul dintre următoarele tratamente pentru bruxism:

• folosirea unei gutiere – gutiera este un dispozitiv din plastic care se mulează de dantură și are rolul de a separa dinții și de a împiedica lezarea lor prin scrâșnit sau încleștare;
• corectarea ocluziei dentare – este necesar ca medicul stomatolog să verifice dacă ocluzia dentară (mușcătura) este corectă și să îți explice care este poziția corectă a mandibulei. 

Cum poate fi prevenit bruxismul.

Așa cum am menționat mai sus, bruxismul nu necesită întotdeauna tratament și poate să treacă de la sine, însă este important de reținut că există câteva remedii care pot fi de mare ajutor în procesul de vindecare sau de prevenire a acestei afecțiuni. Aceste remedii includ:

• reducerea stresului – poți încerca diferite metode, așa cum ar fi să asculți muzică în timp ce faci diferite activități sau chiar exerciții fizice ori meditație;
• evitarea mestecării gumei, deoarece acest obicei face ca mușchii maxilarului să devină din ce în ce mai încordați și, implicit, îți vei dezvolta obiceiul de a-ți încleșta dinții.

Cu respect    medic Neurolog-pediatru Bunduchi Andrei