Paralezia nervului facial
Paralizia Nervului Facial (Bell)
Paralezia Bell, cunoscută și sub numele de paralezie facială idiopatică, este cea mai frecventă cauză de paralizie a nervului facial. Aceasta se caracterizează printr-un debut brusc cu paralizie completă sau incompletă a nervului facial, , fiind de obicei unilaterală.
Ce este și ce inervează nervul facial?
Nervii faciali sunt cei care controlează muschii de la nivelul feței. Acești nervi trec printr-un orificiu îngust din creier către față. Atunci cînd nervul facial este inflamat, învelisul protector al nervului va fi afectat, ceea ce înseamnă că semnalele transmise de la creier către mușchi nu vor fi transmise așa cum trebuie, determinînd slabirea sau paralizia mușchilor faciali.
Cauzele apariției paraliziei nervului facial?
Cauza exactă pentru care se petrece acest lucru în majoritatea cazurilor nu este cunoscută. În trecut, expunerea la frig era considerată singurul factor declanșator pentru paralizia Bell. Unii specialisti bănuiesc că ar putea fi cauzată de infecția cu virusul herpes, care declanșează inflamarea nervului. Și alte virusuri precum Epstein Barr, rujeolic, citomegalovirus, virusul gripal de tip B sau Coxsackie pot declanșa această formă de paralizie.
Simptomele paraliziei nervului facial?
Paralizia Bell se caracterizează, de obicei, prin apariția bruscă a paraliziei pe o parte a feței. Această afecțiune poate apărea treptat în câteva zile, dar cel mai adesea apare brusc. Pe lîngă incapacitatea de a controla o jumătate de față, simptomele comune ale paraliziei Bell sunt:
- Lăsarea feței și dificultate întâmpinată în executarea expresiilor faciale
- Închiderea incomplete a pleoapei pe partea afectată.
- Salivare
- Durere în jurul maxilarului, la ureche sau în spatele urechii de pe partea afectată
- Hiperacuzie ( sensibilitate înaltă la zgomote)
- Diminuarea capacității de a gusta
- Iritație la nivelul ochiului pe partea afectată.
Diagnosticarea
Pentru a identifica paralizia Bell, în primur rînd trebuie excluse alte boli, mai rare, care provoacă paralizia facială (tumoare, boala Lyme, infecții, sarcoidoză, diabet și fracturi de craniu). Simptomele acestor boli sunt diferite și în cele mai multe cazuri se dezvoltă mai lent. Astfel, dacă doctorul nu este sigur de prezența paraliziei Bell se prescrie o examinare mai aprofundată:
- Analize de sange
- Rezonanța magnetică sau tomografia computerizată a creierului.
- Electromioneurografia
- Alte investigații în dependență de fiecare caz individual.
Tratament
De cele mai multe ori, paralizia nervului facial are un prognostic bun. Poate însă să dureze cîteva săptamîni sau chiar luni pînă cînd mușchii faciali își recapătă forța.
În ceea ce privește tratamentul medicamentos, el este unul recomandat de ghidurile internaționale și medicul neurolog poate recomanda corticosteroizi pentru reducerea inflamației, medicamente antivirale sau antibacteriene (care pot trata infecția virală sau bacteriană ce a declanșat paralizia), dar și picături de ochi pentru hidratarea oculară și combaterea iritației. Cu cît tratamentul este inițiat mai rapid, cu atât pronosticul este unul mai favorabil.
Pe lîngă tratamentul medicamentos, se utilizează cu succes fizioprocedurile și masajul părții afectate a feței.
Aproximativ 60-80% dintre pacienți se recuperează complet într-un timp ce poate varia de la câteva săptămâni până la câteva luni. Adresarea din primele zile la medicul neurolog este esențială și crește semnificativ procentul de recuperare completă.
Cu respect Neurolog-pediatru Bunduchi Andrei
